Îmi tot vine să cânt şi să ţip,
Să ţip de bucurie că exişti;
Eşti feerie pe-acest pământ
Cu ochii tăi calzi, optimişti.
Pomii în livezi au ajuns flaute,
Pădurile s-au schimbat în viori;
Grânele s-au trezit să se clatine,
Câmpia este linşată de cicori.
Mai ieri, tu, alergai sub soare,
În rochia ce-o fluturai în vânt;
Cu mâinile vroiam să te prind,
Să te strâng în braţe, să te-alint.
Mereu, îmi vine să cânt şi să ţip,
Pădurile s-au schimbat în viori;
Ca ieri alergai, chiuind sub soare,
Azi, îmi strângi în suflet fiori.
George PENA
CÂNTĂ ŞI ŢIPĂ
Cântă şi ţipă, să simţi că eşti viu
Şi uită durerea cu chip pământiu.
Cântă şi ţipă când dorul te-apasă
Şi simţi că durerea din piept nu te lasă.
Cântă, vibrează şi ţipă poete,
Că ziua de astăzi e numai regrete.
Tu cântă şi lasă durerea să tacă,
Nu-i da alinare când plânge şi pleacă.
Cântă, dansează şi râde poete,
Şi gândului bun tu pune-i pecete.
Adună-nţelepciune din clipa prezentă
Durerea din suflet să-ţi fie absentă.
SIMINA S
De: relaxare pe martie 14, 2009
la 8:19 pm
Mersi Simina!
De: georgepena pe aprilie 11, 2009
la 3:33 pm